(cadou de la policlinica RATB)
Un apropiat a trait timp de o saptama (pe langa stresul de
a fiinta ca roman in romanika) o adevarata drama. Deci se duce omul nostru la vizita medicala pentru preschimbarea permisului de conducere, i se ia sangele de rigoare la o
unitate de stat si i se dau rezultatele in care singura chestie
negativa era ca nu a murit; in rest numai chestii
pozitive pe-acolo...dar mai ales ceva legat de RBW! Toate ca toate, dar sa-ti spuna ca esti
suspect, fara sa ai reactivii necesari...mi se pare o mica crima. Pe langa faptul ca domnul nostru a fiert (la propriu) o saptamana in care a trebuit sa se comporte absolut normal. Sa muncesca, sa rada de glumele cu si despre "sifilitici" sau acelea cu
"amice, cate cruci ai in sange?", intr-un cuvant sa traiasca normal. Va spuneam candva ca un diagnostic gresit ma arunca pe bancile unei facultati pe care, poate, n-ar fi trebuit sa fac...un diagnostic gresit poate produce un soc, poate curma o viata sau o poate schimba radical. Incepuse omul nostru sa se gandesca la bani, tratamente, sa viseze injectii cu moldamin...da, da...alea ca dor tare. Nici insiruirea unor nume mari ca Lenin
, la fel ca şi Hitler, Beethoven, Rimbaud, Nietzsche, Gauguin, Oscar Wilde...pe undeva deveniti acum he, he...
colegi de suferinta. Era de domeniul evidentei ca a fugit intr-un suflet la
unitatea sanitara privata la care are asigurare unde i s-a recoltat sange pentru toate analizele posibile (in valoare de vreo 8 milioane de lei...dar care erau prinse in acea suma de 2 milioane platita la 4 luni dar care, va asigur ca merita!). Si pentru ca privindu-l nu-ti trezea imaginea unui om aflat intr-o asemenea mare suferinta (obrazul rotund si imaginea sanatoasa ;)), adevarul trebuia sa iasa de undeva...dupa 8 zile de iad au iesit si testele care sunt absolut ok, adica negative precum si constatarea ca traim intr-o tara in care e posibil orice. Imi spunea omul nostru ca-ncepuse sa aiba probleme...chiar si cu prietena ;)